PLANUL ALIMENTAR ÎN DIABET ZAHARAT TIP I – PARTEA II – Miercuri, Noi 29 2017 

După cum spuneam în postarea precedenta, diabetul zaharat tip 1 este o boală autoimună în care celulelele B Langerhans nu mai sunt capabile să secrete insulina, astfel încât decesul poate surveni în decurs de 24 de ore în lipsa acesteia.poza diabet

Carbohidrații sunt clasificați în complexi și simpli. Cei complexi sunt cei care ajută la un profil glicemic stabil fiind bogați în fibre, vitamine, minerale, proteine și grăsimi.

Carbohidrații simpli sunt ușor de recunoscut datorită faptului că au în general o culoare “albă” de exemplu, zahărul, pastele, pîinea albă, făina albă, produsele de patiserie atât cele dulci cât și cele sărate, cartofii albi. Acești carbohidrați au un indice glicemic crescut ceea ce va duce la o creștere bruscă a glicemiei. În cazul în care dorești să îți ții sub control glicemia este foarte important să consumi cât mai des carbohidrați complexi.

Grăsimile adăugate în planul alimentar al pacientului cu diabet zaharat tip 1 nu au un efect de creștere a glicemiei, dar ajută în schimb la o absorbție mai lentă a carbohidraților. Totuși grăsimile în special cele nesaturate nu sunt sănătoase pentru organism în cantitate mare datorită riscului de producere a aterosclerozei respectiv apariției bolilor cardiovasculare, din acest motiv se recomandă mai degrabă un consum de grăsimi sănătoase gen ulei de măsline, fructe oleaginoase, semințe și avocado. Grăsimea asigură o senzație de sațietate.

Proteinele asigură și ele energie în special atunci când nu există carbohidrați în alimentație – ceea ce atenție nu se recomandă – și au un efect relativ minor asupra glicemiei. Proteinele au rol în refacerea structurilor celulare, țesuturilor și organelor.

În cazul diabetului cele mai sănătoase proteine sunt evident cele vegetale care nu adaugă în organism grăsime, gen leguminoasele, fructele oleaginoase și soia. Surse animale de proteine sunt peștele, fructele de mare, carnea de pasăre, lactatele și ouăle.

Diabetul zaharat este o boală cronică care poate evolua din nefericire spre complicații atunci când pacientul nu conștientizează importanța unei alimentații sănătoase acompaniate obligatoriu de tratamentul cu insulină.

Cu diabet se poate trăi o viață normală și sănătoasă atunci când există o echipă bună între medicul curant și pacient.

Alege să fii SĂNĂTOS!

Anunțuri

Tulburari de alimentatie – Binge Eating Disorder Joi, Noi 19 2015 

Trebuie precizat ca dietele foarte drastice cu calorii putine sau realizate de catre diverse persoane fara pregatire medicala pot duce la tulburari alimentare grave.

Una dintre aceste tulburari este asa numita tulburare de alimentare necontrolata sau cum este cunoscuta in intreaga lume- binge eating disorder. Este o afectiune de natura metabolica si psihiatrica care este caracterizata prin lipsa episoadelor compensatorii – purging- gen varsatura autoindusa, administrare voluntara de diuretice si laxative, clisma etc.

Afectiunea a fost descrisa pentru prima oara in anul 1959 de catre psihiatrul si cercetatorul – Albert Stunkard – ca un sindrom de autoalimentare nocturn, iar termenul de -binge eating – descria un obicei alimentar compulsiv de autoalimentare fara o asociere nocturna de episoade de binge.

Desi nu este foarte cunoscuta aceasta afectiune este mult mai frecventa la adulti decat anorexia si bulimia nervoasa.

Semne. Simptome.

A. Apar in primul rand episoade recurente de binge eating. Un astfel de episod se caracterizeaza prin aparitia:

  1. Supraalimentare intro perioada scurta de timp care in mod normal nu apare la persoane sanatoase;
  2. Pierderea controlului alimentar in timpul episodului de binge eating – senzatia ca nu poate sa-si controleze apetitul oricat ar incerca.

B. Episoadele de binge eating se asociaza cu:

  1. Ingerare alimentara intr-un interval de timp mult prea scurt decat normalul;
  2. Supraalimentare care va duce la o senzatie de plenitudine exagerata;
  3. Ingerare alimentara masiva chiar daca din punct de vedere psihic nu exista senzatia de foame;
  4. Alimentarea se va face in spatii inchise, persoana nu va frecventa spatii publice deoarece se va simti rusinata pentru cantitatea imensa de alimente ingerata;
  5. Senzatie de dispret fata de propria persoana cu stari depresive si senzatie de vinovatie dupa alimentare.

Trebuie semnalat ca aceste episoade survin intr-un interval de timp de exemplu o data pe saptamana timp de 3 luni. Episoadele de binge eating nu se asociaza cu episoade compensatorii – varsatura autoindusa, laxative, clisme – precum in bulimia nervoasa si nu apar exclusiv in cadrul unor afectiuni precum bulimia si anorexia nervoasa.

Cauze.

 Persoanele supraponderale si cu obezitate care se supun unor diete drastice la incetarea acestora pot dezvolta episoade de binge eating – alimentare necontrolata.

Alte cauze sunt:

  • abuz fizic si sexual in copilarie
  • obezitate infantila
  • respect de sine scazut datorita greutatii
  • sindrom depresiv
  • in unele cazuri poate exista o componenta genetica

Aceste persoane care devolta binge eating por prezenta asociat si sindrom depresiv major, tulburari de personalitate, tulburari bipolare, abuz de substante, tulburari dismorfice, cleptomanie, sindrom de intestin iritabil, fibromialgie, anxietate.

Tratamentul intra in sfera medicala.

Trebuie stiut ca daca suferiti de probleme cu greutatea nu va luati dupa diverse diete si nici dupa sfaturi neavizate ci cautati ajutor specializat medical. Scaderea in greutate exagerata nu este sanatoasa si poate implica multe efecte adverse.

Bibliografie:

  1. http://www.mayoclinic.com
  2. http://www.helpguide.org
  3. Tratat Roman de Boli Metabolice – V. Serban