• frecvenţa îmbolnăvirilor în rândul fumătorilor este, per asamblu, de 3.5 ori mai ridicată decât în rândul celor care nu fumează;
  • fumarea unei singure ţigări scurtează viaţa cu şapte minute. Aceasta înseamnă ca pentru fiecare an de fumat se pierde mai mult de o lună din viaţă;
  • la ora actuală , fumatul este răspunzător pentru mai mult de 4 milioane de decese anual. Se estimează ca, până în anul 2020, numărul deceselor anuale prin boli cauzate de tabagism se va ridica la 10 milioane.

Nicotina, substanţa care se găseşte în mod activ în ţigară, odată pătrunsă în organismul uman, produce dependenţa farmacologică şi psihologică, întreţinând obiceiul fumatului. După aprecierile OMS , în lume există 1.2 milioane de fumători, din care 70% în ţările în curs de dezvoltare. În ţara noastră mai mult de o treime din populaţie este reprezentată de adepţi ai acestui viciu.  Nicotina este o otravă foarte puternică, 60 mg fiind suficientă pentru a omorî un om. După ce se inhalează la nivel pulmonar, fluxul sangvin arterial preia această substanţă şi o transportă către creier într-un interval de 10 secunde. Dacă majoritatea fumătorilor ştiu de existenţa nicotinei, puţini ştiu însă că în fumul de ţigară mai sunt aproximativ 4000 de substanţe chimice, dintre care peste 300 toxice pentru om şi 43 sunt cancerigene. Aerosolii din tutun vin în contact direct cu mucoasa cavităţii bucale, a faringelui, laringelui, esofagului şi cu mucoasa arborelui pulmonar, substanţele toxice se depun la aceste nivele. Cancerul pulmonar, cu o incidenţă anuală de 1.5 milioane pe plan momdial, este de cele mai multe ori o consecinţă directă a fumatului.

În ţara noastră cancerul pulmonar ocupă locul întâi, atât la incidenţă cât şi mortalitate. Şi totuşi prin simpla renunţare la fumat ar putea fi evitate 9 din 10 cazuri de cancer. Frecvenţa devine tot mai crescută în rândul femeilor, în paralel cu creşterea incidenţei fumatului la sexul feminin.