Bolile digestive au ajuns să ne însoţească în viaţa zilnică. Tot mai mulţi dintre noi suferim de gastrite şi de ulcere datorită ritmului de viaţă trepidant şi datorită stresului. În cazul în care suntem stresaţi organismul secretă o cantitate mai mare de acid gastric care în exces şi pe un stomac gol atacă mucoasa gastrică şi astfel în timp apare ulcerul, una dintre cele mai frecvente boli gastrice. Dacă suntem atenţi cu ce mâncăm şi cum ne comportăm din punct de vedere alimentar aceste probleme pot fi evitate.

Următoarele sfaturi ajută, şi dacă sunt respectate întocmai ajută la scăderea hipersecreţiei gastrice şi vindecarea leziunilor.

  • alcoolul şi tutunul sunt interzise
  • evitarea meselor abundente – se recomandă mese reduse cantitativ şi frecvente, ideal ar fi trei gustări pe zi fără alimente intermediare
  • masa să aibă un orar respectat cu stricteţe, adică să fie luate la ore fixe în fiecare zi
  • masa nu se ia în grabă, ci în linişte şi dupa masa de prânz o mică pauză pentru odihnă este recomandată
  • nu se mănâncă târziu în noapte şi întotdeauna ultima masă trebuie să fie luată cu 3 ore înainte de culcare
  • trebuie evitate alimentele şi băuturile care conţin cofeină : cafea, cola şi ceai negru- acestea pot produce secreţia gastrică
  • se evită citricele, roşile, ciocolata dacă aceste alimente produc disconfort
  • aspirina şi antiinflamatoarele antisteroidiene se evită
  • alimentele prea reci sau prea fierbinţi trebuie evitate

Alimente permise

  • lapte şi iaurt degresat; lapte cu făinoase, fulgi de ovăz, griş, fidea, orez; brânzeturi degresate: urdă, caş, brânză de vaci, telemea desărată;
  • pâine din cereale integrale fără seminţe; brioşe, chifle, lipie; cereale, orez şi orz; tăieţei, spaghete, macaroane şi alte paste; biscuiţi cu conţinut redus în grăsimi;
  • banane, fructe preparate în compoturi şi cuptor;
  • legume proaspete şi congelate, conservate; legume proaspete ca supe, piureu, soteuri;
  • carne fără grăsime, vită, porc, miel, viţel şi pasăre ( fără piele); peşte proaspăt, congelat sau la conservă;
  • ouă fierte, ochiuri în apă, ouă în budinci;
  • unt proaspăt şi nesărat; margarina cu conţinut redus în grăsimi; sosuri cu conţinut redus de grăsimi şi puţine condimente;
  • zahăr, sirop, miere, jeleu, gem fără seminţe, şerbet, îngheţată de fructe ( in special cea cremoasa care este mai mult spre o crema nu spre “gheata”), gelatină, biscuiţi din graham, covrigi, prăjituri de orez;
  • toate băuturile, cu excepţia celor interzise;
  • mâncăruri nu foarte condimentate, şi nu foarte picante

Alimente interzise

  • lapte integral, lapte bătut din lapte integral; smântână, chefir, iaurt gras; brânzeturi fermentate, sărate, sau foarte condimentate;
  • pâine şi cereale pregătite cu ingrediente cu conţinut ridicat de grăsimi : croissante, biscuiţi, musli; pâine sau produse de panificaţie cu nuci sau fructe confiate; cereale de tărâţe,;
  • sucuri de citrice; smochine, curmale, stafide, caise confiate; portocale, grapefuit, mandarine etc
  • legume crude :ceapă, usturoi, hrean, ardei iute, castraveţi, roşii; murături;
  • carne foarte condimentată şi sărată; mezeluri : salam, crenvurşti şi alte tipuri de cârnat; peşte condimentat şi afumat; carne grasă şi prăjită;
  • ouă prăjite în untură şi ulei;
  • sosuri grase şi condimentate, supe cremă, unt de arahide brut;
  • tort, prăjituri, plăcinte, produse de patiserie, gogoşi, ciocolată, prăjituri de cofetărie
  • băuturi carbozificate
  • condimente picante

După cum se observă alimentele interzise sunt foarte grase şi condimentate şi în mod normal nu ar face bine nici unui om sănătos, fără probleme gastrice. Nu cred că ridică aşa mari greutaţi respectarea dietei propriu-zise.